Studio photoshoot

Date: 30 - 31 October 2010
Location: Studio Fotograf, Bucharest
Photo session with: Elena, Andreea, Ana, Andreea B, Monica

Outcomings:

Behind the scenes:

 

You can find more photos from the shoot on my deviantArt profile and on my Flickr profile
and more backstage shots on my Facebook profile.

The only cab on the road

Imi place sa merg la teatru pentru ca stiu de fiecare data ca timp de cateva ore ma voi detasa de tot ce ma inconjoara. Nu conteaza ca piesa e o comedie sau o drama, imi plac toate la fel de mult pentru sentimentul de relaxare, detasare, dilatare a timpului pe care mi-l ofera. Desigur, sunt piese si piese, unele bune, altele mai putin bune, unele imi plac mai mult, la altele as pleca dupa prima jumatate de ora. Cu toate astea, mersul la teatru ma salveaza. De toata jungla asta din oras, de presiunile familiei, de sentimentele contradictorii care ma coplesesc.

Stiu ca atunci cand voi ajunge in sala, imi voi inchide telefonul, ma voi deconecta complet, ma voi cufunda in scaunul moale, imi voi sprijini capul de spatar si voi astepta cuminte inceputul spectacolului. Pret de 2-3 ore imi permit doar sa observ viata (altora), fara a fi eu implicata in actiunea prezentata. Este o mare usurare pentru mine sa merg intr-un astfel de loc, un mic paradis...Nu ca nu mi-ar placea sa-mi traiesc viata din plin, cu lucrurile ei bune si rele, insa, in orasul asta, simt uneori nevoia sa asist doar la ceea ce se intampla. Toata aglomeratia indiferenta a orasului ma sufoca uneori, iar frigul iernii ma face sa ma simt si mai speriata...

Sometimes I think I'm the only cab on the road... 

 

Use somebody like you

This year's just gonna be this song 4 days later [ because all my memories of you are fading away and don't you dare accuse me of forgetting you! I just realized I was waay too young, as you obviously pointed out at that time. But you know me, never understood what you were saying. And you know that "I could use somebody"... ]

Toata lumea se distreaza fiindc-asa vreau eu :>

De 7 ani incoace, exista un singur lucru neschimbat de Craciun. Merg la concertul lui Stefan Banica Jr. de la Sala Palatului si de fiecare data e intr-o duminica. (Pentru cei care vor stramba din nas cand vor citi asta:) Da, imi place muzica lui, imi place de el ca persoana (unii au gusturi mai ciudate, ce sa le faci?), dar mai mult decat atat, imi place atmosfera pe care o creaza la fiecare concert.

Concertul de Craciun este semnalul meu de alarma in cazul in care nu simt spiritul Craciunului, cum ar fi anul acesta. Merg acolo ca sa ma destind, sa cant pana ragusesc, sa dansez in spatiul stramt dintre randurile cu scaune vechi si deloc comfortabile, sa ma simt bine alaturi de ai mei. N-o sa ma mai vedeti pe mine dansand cu parintii mei cu vreo alta ocazie!

Omul canta de toate pentru toti, de la melodii consacrate in industria muzicala (anul trecut a cantat piesele lui Dean Martin, anul acesta ne-a ridicat pe toti in picioare cu "It's a heartache" a lui Bonnie Tyler), la cantece tipice de Craciun pana la piese de pe noul sau album. Toate la fel de frumoase, vesele, menite sa faca cele 2 ore de concert un prilej de bucurie atat pentru cei mari cat si pentru cei mai mici. E singurul spectacol la care am vazut un public atat de divers din punct de vedere al varstei, dar si al stilului de viata. Poti regasi printre spectatori oameni in varsta, tineri, copii, old-fashioned people, oameni de afaceri, dansatori, oameni de televiziune si nonconformisti.

De asemenea, omul si face de toate: canta, danseaza, canta la pian, schimba vreo 5 chitare...

Exista, desigur, si parti nu tocmai imbucuratoare. De exemplu, intotdeauna prima melodie pe care o canta dupa ce este chemat inapoi pe scena este "Veta". Sincer, mi se pare o melodie stupida, cu versuri la fel de stupide, insa cu mare atractie la public. Recunosc, am dansat si eu, am cantat si eu, dar asta numai pentru ca feeling-ul pe care il capatasem in seara aceea nu ma lasa sa ma opresc din having fun.

Se schimba multe lucruri de la an la an in spectacolul sau. Spectacolul de lumini si imagini devine din ce in ce mai sofisticat si mai atragator, coregrafia baletului sau este din ce in ce mai buna, iar atmosfera generala din ce in ce mai vesela. Stefan Banica Jr ne indeamna de fiecare data sa ne bucuram de muzica buna, de notele explozive ale rock'n'roll-ului, de bucuriile pe care ni le ofera viata ("Daca ti-ai facut damblaua si-ai crezut in visul tau/ Atunci sigur n-ai de ce sa-ti para rau/ Vreme trece, vreme vine/ Suntem niste simpli spectatori/ Vreme trece, vreme vine/ Asa-i in viata asta, te nasti si apoi mori") si ne dedica la sfarsit aceeasi piesa nemuritoare, Can't help falling in love.



Anul asta cel mai mult mi-a placut sa o vad pe sotia lui dansand si distrandu-se in primele randuri, alaturi de fetita lor, o copila cu rochita si bucle stranse in 2 codite jucause...

El Classico, noiembrie 2010

A trecut ceva vreme de cand nu am mai vazut un meci atat de frumos. Stiu ca acest comentariu vine 3 saptamani mai tarziu, dar cred ca am sa imi amintesc meciul o vreme buna de acum incolo.

FC Barcelona vs. Real Madrid 

Primera Division 

29.11.2010

5 - 0 

 Un meci plin de forta, dinamism si spectacol adevarat. Desi Barcelona a controlat practic tot jocul, nu putem neglija scenele de fotbal adevarat regizate impecabil de jucatorii ambelor echipe. Am sa spun de la inceput ca sunt mare fan FC Barcelona, mi se pare o echipa foarte bine inchegata, o echipa care pune accent pe participarea tuturor jucatorilor aflati pe teren, pe cooperarea acestora, fata de alte echipe care pur si simplu isi etaleaza vedetele. Nu se poate contesta, Barcelona isi are si ea vedetele ei: Messi, David Villa, Puyol etc Acestia au facut, impreuna cu coechipierii lor, un meci fantastic cap-coada.

Zarurile au fost aruncate inca de la inceputul meciului cand Barcelona a inscris primul gol prin Xavi in minutul 9 al partidei. De aici, lucrurile au mers ca pe roate pentru "extraterestri". Golul lui Pedro a pregatit publicul pentru cele 2 adevarate torpile ale lui David Villa, pentru ca totul sa se incheie cu un Jeffren hotarat sa umileasca pana la capat Real Madrid-ul. Un "El Classico" pe masura asteptarilor, meciul a tinut in suspans publicul prin ritmul alert si actiunile remarcabile ale jucatorilor de prima clasa.

Au existat numeroase momente de tensiune si lipsa de fair-play, concretizate in branciul dat de Cristiano Ronaldo lui Guardiola, eliminarea lui Sergio Ramos si alte numeroase gesturi furioase ale jucatorilor neputinciosi ai Real-ului. Casillas, ingenuncheat de atacurile fulgeratoare ale catalunezilor, isi arunca mainile in aer, acceptand umilinta acelei nopti. Jose Mourinho, "cel mai bun manager al unei echipe de fotbal" sta resemnat pe banca sa si priveste, incapabil sa mai schimbe ceva. O atitudine care-si merita esecul, din punctul meu de vedere.

As fi vrut poate sa vad ceva mai multa inventivitate in jocul Real-ului. Barcelona este, asa cum a demonstrat-o in nenumarate meciuri, o echipa mai buna, mai valoroasa prin jocul sau, insa as fi sperat ca madrileni sa opuna mai multa rezistenta. Este de apreciat efortul lor per total, insa 5-0 de pe tabela nu arata decat o infrangere umilitoare pentru o echipa de talia Real Madrid-ului.

Un meci superb, in care am vazut niste goluri impresionante prin simplitatea lor, niste constructii originale si eficiente, si 2 echipe care stiu ce inseamna fotbalul adevarat. De asta apreciez eu fotbalul european (Premiere League, Primera Division, Bundesliga, Serie A, Champions' League) si nu suport sub nicio forma fotbalul romanesc.

Eh, dar nu ma luati in seama, convingeti-va singuri!

Hitch

Someone once asked me which movie has inspired me most. 

Basic principles: no matter what, no matter when, no matter who... any man has a chance to sweep any woman off her feet. He just needs the right broom.  

Sara: What should we toast to?  
Hitch: Never lie, steal, cheat, or drink. But if you must lie, lie in the arms of the one you love. If you must steal, steal away from bad company. If you must cheat, cheat death. And if you must drink, drink in the moments that take your breath away. 

Begin each day as if it were on purpose.   

 

Life is not the amount of breaths you take, it's the moments that take your breath away.

HITCH. 

Reasons? No need for me to write them down...

 

Crush

 

Do you ever think when you're all alone

All that we can be, where this thing can go?

Am I crazy or falling in love?

Is it really just another crush?

 

Shake up the happiness! :)

Ca multi altii, ador reclamele de Craciun de la Coca-Cola. Feeling-ul specific acestei perioade vine abia dupa ce am vazut pentru prima oara reclama de Craciun. Color me commercial, dar asta functioneaza la mine.

Reclama de anul acesta se numeste Snow Globes si il infatiseaza pe traditionalul Mos Craciun care savureaza o Coca-Cola aducand bucurie unui orasel dintr-un glob. Creatorii au pastrat atmosfera specifica reclamelor din anii precedenti: orasel plin de zapada si decoruri traditionale de Craciun, camioanele Coca-Cola, familia adunata in jurul mesei si bineinteles, bucuria sarbatorilor. Cu toate astea, se simte o diferenta fata de campaniile promotionale de pana acum. Mos Craciun era de obicei in mijlocul actiunii, pe cand acum el se afla in spatele cortinei, aducand oamenilor bucurie prin simpla miscare a globului.

Desi am auzit comentarii cum ca muzica nu s-ar potrivi deloc de data asta, fiind preferata o melodie mai linistita, asemanatoare celor din trecut, eu cred cu tarie ca este o schimbare foarte buna. Melodia celor de la Train, Shake up Christmas, este mai mult decat adecvata. Versurile intaresc ideea de shaking up the town, punandu-l in miscare, motivand oamenii sa guste din plin bucuria Craciunului, iar partea instrumentala se integreaza foarte bine in repertoriul de melodii dinamice, vesele, utilizate de The Coca-Cola Company in campaniile publicitare. [Sa nu uitam cuvantul central al acestora: "happiness".]

Firul actiunii este foarte original: vedem cum un angajat plictisit dintr-un supermarket ajunge cu usurinta acasa, la familia si prietenii sai, dupa o cursa intr-un...carucior, doamna dintr-un TV ajunge direct in bucataria din TV-ul alaturat, gata sa guste mancarea delicioasa, catelul de pe strada ajunge in casa unei familii iubitoare, spre bucuria copilului, iar tanara de pe banca din parc ajunge in bratele tanarului de pe aceeasi banca. Toata lumea este fericita, end of story.

Inca nu am gasit o marca mai bine definita decat Coca-Cola, cu niste campanii publicitare mai reusite si cu mesaje mai clare sau mai originale. (Desi recunosc, Orange este pe calea cea buna :P ) De asta, reclamele Coca-Cola de sarbatori sunt cele care imi trezesc interesul pentru perioada ce urmeaza si nu reclamele altor companii.

 Merry Christmas! Have a smashing one this year!

Si pentru ca sunt mare fan Train, here's the whole song:

When it rains, it pours and opens doors...

'Cause it's been raining outside these days...

Every word I didn't say caught up in some busy day...